Conni – blondina prietenoasă cu fundiță roșie în păr, e una dintre cele mai cunoscute fetițe din literatura germană pentru copii.

Faceți cunoștință cu Janina Görrissen, una dintre ilustratoarele poveștilor despre Conni, care ne povestește cum a început totul: simpatica eroină din povești se bazează pe o fetiță reală – Conni, fiică Lianei Schneider, autoarea seriei. Conni e o fetiță ca oricare alta, care trece prin toate experiențele pe care le trăiesc și toți ceilalți copii: merge la grădiniță, își vizitează bunicii și devine sora mai mare.  

Janina se distrează de minune dându-i viață acestui personaj încântător, de care a ajuns să se îndrăgostească de-a dreptul, pentru că e adorabilă, voioasă, curajoasă, curioasă și mereu o prietenă bună.

Cei care au crescut cu poveștile despre Conni, își amintesc cu recunoștință și căldură cum au fost încurajați de Conni să încerce lucruri noi și să-și depășească temerile, dar și cum i-a inspirat curiozitatea fetiței din povești. Una dintre cititoare, care acum e om mare, și anume Lena din clip, îi mulțumește cordial lui Conni pentru o copilărie minunată.

Vă invităm să urmăriți „harta lui Conni” – toate țările în care a ajuns, sub diverse nume populare în țările respective. În România Conni și-a păstrat numele original, însă în Spania i se spune Berta, Clara în Portugalia, Elif în Turcia, Kaya în Slovenia, Zuzia în Polonia, și așa mai departe.

Conni cea adevărată, fiica Lianei Schneider, are acum un doctorat în biologie și e căsătorită.

De curând, Conni a împlinit 30 de ani. Felicitări, Conni! Să crești mare și să ne încălzești inimile!

Le-am pregătit în premieră două surprize mari! Două romane cu aventuri ale lui Conni adolescentă, de citit pe nerăsuflate.„Conni și scrisoarea de dragoste” e despre dulcea și emoționanta năpastă care face ravagii în clasa a patra. Toți copiii par răpuși de acest virus periculos, care e dragostea. Un schimb încâlcit de scrisori, câteva întâlniri cu intrigă, emoții gârlă, fluturi în stomac și... un foarte bun exercițiu de lectură! „Conni în tabăra de călărie” e o poveste palpitantă despre prima ocazie din viața lui Conni de a-și petrece o vreme departe de familie. Ceea ce urma să fie „cea mai frumoasă săptămână din viața mea” se dovedește a fi o săptămână cu ciocniri neașteptate, dar și noi prietenii, farse de tabără, momente de autodepășire și în final da, o săptămână memorabilă și cu siguranță foarte frumoasă!

Primele lecturi independente alături de Conni vor menține viu gustul pentru citit!

„Simțul umorului este un mare dar”, o conversație cu autorii seriei „Tatu și Patu”

Povestiți-ne cum a început totul. Cum s-au născut Tatu și Patu?

Sami: Aino i-a inventat pe neașteptate, pentru că inițial lucram la o serie de cărți cu totul diferită. Editorul nostru ne-a cerut de la bun început să creăm un personaj pentru o serie de cărți pentru copii, prin care să abordăm diverse subiecte interesante și captivante în câteva volume. Personajul pe care l-am creionat atunci a fost un bărbat, care locuia într-un ansamblu rezidențial, avea două animale de companie și nu era cu nimic sclipitor sau incitant. Apoi, vorbind la telefon cu editorul nostru, lui Aino îi veni ideea celor două personaje venite dintr-un loc străin și bizar, care nu știu nimic despre lumea noastră. Sigur că la acel moment personajele noastre nu aveau nume și nici nu știam cum aveau să arate. Singurul lucru sigur era proveniența lor dintr-un loc insolit. La început m-am opus ideii, pentru că apucaserăm să avansăm cu celălalt personaj, dar din fericire, Aino și-a pus piciorul în prag și s-a apucat de cele două personaje noi, iar eu am cedat în cele din urmă și astfel s-au născut Tatu și Patu. Se întâmplă adesea în tandemul nostru ca eu să-mi doresc să merg pe căi bătătorite, iar Aino să forțeze limitele și să mă încurajeze să inovez.

Cum s-au dezvoltat Tatu și Patu? Recunosc că la editură ne-a fost greu să nu-i confundăm. Vi s-a întmplat și vouă?

Sami: La început cei doi arătau exact la fel, dar pentru ca să-i putem deosebi, unul dintre ei a devenit ochelarist, din păcate. Chiar și așa, nu e simplu să reții cine e Tatu și cine e Patu.

Cum vă împărțiți munca? Cât de mult lucrați împreună? Dar separat?

Aino: Facem totul împreună, dezbatem și elaborăm. Nu putem separa sarcinile cu strictețe, deși în general Sami desenează și eu scriu. Cum a mai spus și Sami, mi se întâmplă adesea să vin cu vreo idee nouă, care să acapareze instantaneu subiectul și să-mi dea mie frâiele poveștii.

Sami: Aino vede de la bun început care va fi ideea câștigătoare și ce idei vor ajunge în coșul de gunoi. Ea inovează mereu și renunță ușor la limitele stabilite anterior.  La început mi-a fost greu să desenez personaje haioase, dar Aino m-a încurajat să le adaug caracteristici neobișnuite, să nu-mi fie frică să le tratez cu emfază și curaj.

Aino: În același timp, amândoi suntem sursa umorului din povești. Simțul umorului e un mare dar, e ceva cu care ne naștem și care nu poate fi dobândit cu niciun chip.

Aveți vreun volum preferat, o poveste sau un fragment din „Tatu și Patu”?

Aino: Pentru mult timp preferatul meu din serie era „Ingenioasele invenții ale lui Tatu și Patu”, dar acum parcă aș înclina spre ultimul volum apărut în Finlanda anul trecut. O carte complet interactivă, care îmi place foarte mult!

Sami: Deliciul meu sunt detaliile mici. De exemplu, uriașul care adună planetele din povestea spațială, dar și invențiile tehnice, „mașinăriile deștepte” care apar în fiecare poveste. Deși poate suna ca un clișeu, atunci când lucrăm împreună, Aino se concentrează mai mult pe emoții și expresii ale fețelor, pe când eu mă simt în largul meu creând detalii tehnice.

Se vorbește din ce în ce mai mult despre a le oferi copiilor cât mai multă literatură pentru copii contemporană. Din câte știți voi, în ce măsură e folosită seria „Tatu și Patu” în scopuri educative în Finlanda?

Aino: Îmi e greu să răspund cu exactitate, poate fetele noastre ar putea spune mai multe despre acest subiect. Din câte știm noi, diverse traduceri ale seriei sunt folosite în învățarea limbilor străine. Dar în Finlanda profesorii au mână liberă în alegerea cărților pe care le folosesc la clasă. De aceea e greu să urmărim în ce măsură e folosită seria „Tatu ți Patu”.

Sami: E de bun simț să le oferim copiilor cărți în care aceștia să se poată recunoaște, să se poată identifica cu personajele, pentru că doar așa îi putem determina să citească.

Ce faceți atunci când nu lucrați la Tatu și Patu?

Aino: Citim, ne uităm la filme și ne bucurăm de timpul petrecut acasă. Munca noastră se desfășoară, și ea, în cea mai mare parte, acasă. Și chiar dacă ne mai vedem cu prietenii, ne place foarte mult să stăm împreună, în familie. Jucăm o mulțime de jocuri de societate, spre bucuria fiicelor noastre.

Am fost jurnalist pentru 5 minute. La Bologna am stat de vorba cu Rotraut Susanne Berner, autoarea si ilustratoarea „Hoinari prin anotimpuri”.

Una dintre licențele mele este în Jurnalism, profesie pe care am practicat-o doar tangential, atunci când luam interviuri în mediul intern și extern al companiilor, în calitate de auditor și strateg de brand. Ei bine, se pare că a sosit acel moment al vieții mele când studiile din trecut mă ajută, iar coroborate cu experiența, cu dorința și cu pasiunea se adună sș, cu timiditate, dar cu obiective clare, încep să practic uneori profesia ce o am la bază.

Ieri a fost una dintre acele zile, o zi începută ca oricare alta, cu excepția faptului că mă aflam într-un loc special, la Bologna, la Târgul Internațional de Carte pentru Copii. Dacă cineva mi-ar fi spus de dimineață că urma să fiu jurnalist, probabil aș fi zâmbit. Cum sa fiu eu jurnalist la Bologna? Ei bine, da, am luat primul meu scurt interviu adevărat, pe bune, așa ca un jurnalist ce am fost pregătit acum mai bine de 14 ani să devin.

Mi-am facut tema de acasă. M-am documentat asupra unor puncte de interes în cadrul târgului și mi-am creat un plan. Luni planul nu s-a întâmplat. Factori perturbatori din mediul extern au facut ziua să fie una complicată, grea. Ieri, însă, am început să îmi pun în aplicare gândurile.

Intre acestea se numără și participarea la o scurtă conferință ținută de Rotraut Susanne Berner – autoarea și ilustratoarea binecunoscutelor si mult iubitelor cărți din colecția “Hoinari prin anotimpuri”, dar și câștigătoarea din 2016 a prestigiosului premiu Hans Christian Andersen, cea mai importantă distincție internațională ce i se oferă unui ilustrator sau autor. Am ajuns în sală la puțin timp după începerea prezentării și mi-am ales locul undeva în spate. Am ascultat și am ascultat și am început sa fiu inspirată și transformată minut cu minut de simplitatea, naturalețea, de profunda umanitate și de modestia și daruirea cu care aceasta doamnă, la cei 68 de ani ce-i poartă cu o frumusețe de nedescris, își practică profesia. Și pentru ca astfel sunt adevărații oameni, cei care schimbă lumea, cei care contribuie la creația nemărginitului univers al copiilor nostri, s-a aprins în mine o mare, mare dorință, aceea de a-i vorbi personal, de a-i pune câteva întrebări. Astfel, la încheierea conferinței, m-am trezit jurnalist. M-am ridicat din locul meu din spate, am pășit curajoasă spre podiumul de unde încă nu plecase și i-am cerut cinci minute de discuții. Oarecum nu m-a surprins faptul că a acceptat, cuvintele și atitudinea din cadrul conferinței au fost cele ce mi-au oferit încrederea ca voi primi câteva minute de intrevedere. Și...s-a întâmplat. I-am pus câteva întrebări, am făcut o poza și... va urma. Până atunci, iată întrebările și răspunsurile.

B.M.: Cărțile dumneavoastră, colecția „Hoinari prin anotimpuri”, propun copiilor noștri o metodă altfel de a citi, cititul autonom, așa îmi place să îi spun, modul acela de a citi singur sau cu părintele povestea ale cărei cuvinte pot fi tot altele și altele.

R.S.B.: Da, „Hoinari prin anotimopuri” au în spate un munte de cuvinte, sunt cărți unde cititorul este suveran. A fost o muncă complexă realizarea lor pentru că le-am gandit cu adresabilitate de pana la 8-9 ani, însă și cărți ale „primei lecturi” pentru un copil. Sunt cărți despre viața cotidiana, suprinsă așa cum e ea, reală, obișnuită. Când eram copil, pentru mine era foarte important să am o carte pe care să o pot citi singură. Obiceiul meu era acela de a studia o carte și mai bine de o oră, așa că, atunci când le-am conceput, le-am raportat la nevoile mele din copilărie. Mi-a fost greu să creez prima carte pentru că nu cunoșteam personajele, apoi, dupa ce le-am definit, totul a decurs cursiv.

B.M.: Cât de importantă a fost pentru dumneavoastră lectura? Cum era Rotraut Susanne Berner când era mică? Citea?

R.S.B.: În anii 1950, atunci când am copilarit, lumea era foarte constrânsă, părinții nu mă lăsau să ascult muzică sau să privesc filme ori să citesc, ceea ce îmi doream mult. Mergeam la bibliotecă și acolo citeam de douazeci-treizeci de ori o carte ce îmi plăcea. Îmi place să citesc și mi-a plăcut dintotdeauna.

B.M.: Cum construiți personajele? Vă iubiți personajele? Simt în munca dumneavoastra o mare afecțiune pentru aceste caractere, sunt vivante, reale. Cred că le cunoașteți atât de bine și de intim.

R.S.B.: Atunci când construiesc un personaj care râde, râd și eu. În ilustrație este vorba despre emoțional. Când lucrezi pe computer nu e la fel, nu poți trăi la fel alături de caracterul tău. La ilustrația handmade trăiești alături de personaj, empatizezi, fie că e rău, fie că e bun, fie că e frumos sau urât, ca ilustrator, eu mă identific cu el.

B.M.: Vă jucați cu tehnica de lucru sau experimentați? Povestea dictează tehnica sau tehnica dictează povestea?

R.S.B.: Povestea și eu dictăm tehnica și tot timpul caut sa aplic o tehnică de lucru originală. Când spun asta măa refer la faptul că o tehnică originală garantează finalul muncii, adică, cu mâna nu pot face mai mult. La computer poți experimenta la nesfârșit, munca nu va ajunge să fie finală. Asta face ilustrația handmade atât de grea, ești forțat de constrângeri tehnice și doar în handmade îți poți arăta adevăratul nivel de expertiză.

B.M.Vă mulțumesc. Sunt fericită și onorată.

R.S.B.: Si eu vă mulțumesc.

Închei cu aceste cuvinte: „Timpul nu se masoară în ceasuri, ci in clipe de neuitat.”. Așa a fost ieri pentru mine la Bologna.

Bianca Mereuță

2017

Am adunat 11 timbre speciale, unice, adevărate rarități. Aceste mărci poștale neobișnuite sunt legate de țări care nu mai există. Poveștile lor misteriose, adesea crude și tulburătoare, peste care s-a așternut liniștea trecutului, ni se relevă acum în plină lumină. 

În cartea Pe urmele țărilor dispărute, Bjorn Berge prezintă istoria unor țări care nu mai există, care au existat pentu un timp scurt sau chiar foarte scurt, cu măcinări, lupte, drame și victorii. Le descoperim prin timbrele pe care au apucat să le emită.

Originea și istoria fiecărei mărci poștale este unică. Parcurgând selecția de mai jos, vă puteți delecta cu timbrele rarisime și crâmpeie din poveștile din spatele lor. 

1. Maluku de Sud

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Maluku de Sud este un arhipelag de insule din Marea Banda, dintre Noua Guinee și Sulawesi, rămase în istorie drept cele mai râvnite insule din regiune datorită condimentelor ce se găseau doar aici, în special nucșoară și cuișoare. 

Timbrul de mai sus datează din 1950 și reprezintă o ediție reștampilată a unui timbru din Indonezia de pe vremea administrației olandeze din 1949. Înfățișează o casă Minangkabau din Sumatra.

 

2. Kasaiul de Sud

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În interiorul granițelor Congoului se vorbeau mai mult de două sute de limbi, iar varietatea de grupări etnice era cel puțin tot atât de mare. Fosta împărțire colonială în districte și structuri de putere nu oglindea în niciun fel acest aspect al culturii congoleze. Era firesc să fie probleme. Provincia Katanga se va revolta rapid și își va declara autonomia urmată apoi de Kasaiul de Sud la 8 august 1960, sub conducerea lui Albert Kalonji. Acesta era conducătorul puternicului trib baluba și se autoproclamă rege – mulopwe. Regimul său era unul militar și autoritar. Membrii celorlalte triburi sunt complet excluși.

 

Timbrul datează din 1961 și reprezintă un cap de leopard cu litera V.

 

 

3. Manciukuo

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din cauza experimentelor pline de cruzime efectuate asupra prizonierilor din lagărul de concentrare de la Auschwitz în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, medicul nazist Josef Mengele a devenit întruchiparea diabolică a răutății umane. Chiar și așa, faptele sale pălesc în comparație cu scenele desfășurate în statul est asiatic Manciukuo, cu doar câțiva ani înainte.

 

Timbrul datează din 1940 și reprezintă cocori manciurieni în zbor peste catargul unei nave.

 

4. Tannu Tuva 

 

În haosul de după revoluția rusă, Tannu Tuva a fost proclamată republică independentă în anul 1921, avându-l drept prim-ministru pe călugărul lamaist Donduk Kuular care a și instaurat budhismul ca religie oficială a statului. Totuși, noul stat a rămas fidel bunelor relații cu sovieticii, în special datorită includerii sale în protectoratul țarului rus Uriankhai, în 1911.

 

Timbrul datează din 1936 și reprezintă un motiv înfățișând un păstor de cămile, bazat pe o fotografie din cartea lui Otto Mänchen-Helfen, „Călătorie în Tuva asiatică” din anul 1931.

 

5. Insulele Canalului

 

Germanii nu aveau niciun motiv să se simtă amenințați după ce au ocupat insulele. Majoritatea bărbaților de vârste tinere părăsiseră deja insula, iar geografia acesteia o făcea ușor de controlat și improprie susținerii unei mișcări de rezistență. Cea mai mare problemă cu care se confruntau erau semnele în formă de V desenate pe pereți și stâlpi la adăpostul întunericului. Pentru a-i găsi pe făptași, germanii au apelat la informatori, plasând afișe în toate clădirile publice.
„Se oferă recompensă oricui poate oferi informații cu
privire la persoanele ce se fac vinovate de marcarea în
locuri vizibile a literei V sau a altor cuvinte menite să
aducă jigniri forțelor de ordine germane”.

 

Timbrul 1: 1941: Ediție locală din Guernsey, înfățișând stema regelui britanic George al VI-lea

Timbrul 2: 1943: Ediție locală din Jersey, înfățișând culegătorii de alge

 

6. Zona Canalului

 

Încă din secolul al XVI-lea, spaniolii visau la construirea unui canal între Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. Acesta nu avea să asigure doar calea cea mai rapidă spre expansiune și fluidizarea legăturilor comerciale în zonele vestice, ci și să elimine necesitatea ocolirii periculoase a Capului Horn

 

Timbrul datează din 1931 și reprezintă imaginea canalului cu pasajul Gailliard Cut

 

7. Inini

 

Începând cu anul 1932, Inini a emis timbre proprii; ele de fapt erau timbre reştampilate ce aparțineau Guyanei Franceze. Facilitățile poștale din regiune erau destul de primitive, așa că nimeni nu-și dorea să investească foarte multă muncă în acest proces. De altfel, cutii întregi de timbre au rămas nefolosite în 1946, când Inini a încetat să mai fie colonie separată. Acestea au fost până la urmă distribuite colecționarilor din întreaga lume.

 

Timbrul de mai sus: 1931- Arcaș din populația kalina. Timbru din Guyana Franceză, din 1929, reştampilat

 

8. Biafra

 

Cu toții știm ce înseamnă un copil-Biafra. Este un copil care suferă de sindromul Kwashiorkor, o boală care se instalează în urma unei deficiențe proteice îndelungate. Boala a mers multă vreme mână în mână cu numeroasele războaie de pe continentul african, până când în 1968 medicii francezi au prezentat pentru prima dată Occidentului cazurile de copii-Biafra. Imediat după izbucnirea războiului nigerian, zona a început să fie afectată de foamete, așa că medicii francezi au încercat din răsputeri să atragă sprijinul Crucii Roșii. În acest scop, au înființat organizația Médecins Sans Frontières – Medici fără frontiere – continuând publicarea imaginilor şocante cu copiii bolnavi ca parte dintr-o campanie de PR desfășurată pe teritoriul Europei și al Americii de Nord.

 

Timbrul: 1968 - Ediție cu steag și cercetător emisă cu ocazia celebrării independenței republicii Biafra

 

9. Allenstein

 

Allenstein nu devenit niciodată o țară în adevăratul sens al cuvântului, dar în vara anului 1920, în aer plutea deja sentimentul unei cvasi-independențe. Alegătorii urmau să se decidă între apartenența la Prusia Răsăriteană din Weimarul nemțesc sau la Polonia. Toate persoanele de peste 15 ani aveau drept de vot.

 

Timbru: 1920: Mama Germania pe un timbru german din 1916, cu ștampila adițională aferentă alegerilor publice.

 

10. Insulele Shetland de Sud

 

Aici, pe lângă pinguini, a fost sacrificat un număr uriaș de foci și balene, capturate și ucise până în anii 1960 pentru a fi folosite ca materie primă în obținerea uleiului de pește, a margarinei și a concentratelor alimentare pentru animalele domestice. O singură balenă albastră are zece mii de litri de sânge. Această cantitate corespunde sângelui a două mii de oameni – sau formulat altfel: cumulul sângelui vărsat de militarii norvegieni pe toată durata celui de-al Doilea Război Mondial.

 

Timbru: 1944: Exemplar reștampilat al unui timbru emis în Insulele Falkland din 1938 care înfățișează nava de cercetare William Scoresby

 

11. Carelia Răsăriteană

 

După ce bolșevicii, prin revoluția din 1917, au doborât vechii piloni ai puterii, finlandezii au considerat că premisele relației strânse pe care o avuseră cu Rusia au dispărut. Astfel, la 6 decembrie același an, au proclamat independența Finlandei, care a fost acceptată și de noul regim sovietic și ale cărei noi granițe au fost stabilite în urma păcii de la Tartu din 1920. Au existat însă zone destul de extinse cu populații majoritare finlandeze de pe teritoriul Careliei Răsăritene, care au ajuns sub stăpânire sovietică. Populația din aceste zone s-a simțit trădată și a organizat revolte, atrăgând de partea sa cinci sute de voluntari finlandezi, majoritatea însuflețiți de visul întemeierii mult visatului stat Finlanda Mare care să cuprindă și nordul Suediei și regiunea norvegiană Finmark – o versiune la scală mai mică a Germaniei Mari râvnită de naziști, câțiva ani mai târziu.

 

Timbru datează din 1922 și reprezintă un blazon cu urs furios

 

Anul 2020 a fost unul sinuos, tulburător și cu adevărat transformator. Planurile noastre editoriale s-au aliniat condițiilor de pandemie, la fel și metoda de conlucrare între angajații editurii și colaboratorii ei externi, importanți și mulți la număr. Nu am putut să încheiem un asemenea an fără să fi punctat câteva dintre legăturile care ne-au ținut pe toți pe linia de plutire și au făcut posibilă aducerea pe piața de carte românească a unor titluri bune.

Cel mai mare număr de cărți de succes ale „Casei” în 2020 s-au născut din colaborarea noastră cu faimoasa Ravensburger Verlag - o editură căreia îi oferim cu umilă recunoștință premiul „Editorul anului 2020”. Cărțile din colecția „De ce? De ce? De ce?”, „Primii pași”, „Caută și găsește” au fost concepute la Ravensburger Verlag și au făcut ocolul lumii ajungând să capete expresie românească la Editura Casa. 

Premiul „Autorul anului 2020” merge cu reverență din partea noastră și a multor cititori mici, care știu pe dinafară aventurile gâzelor prietenoase, la Erika Bartos, autoare și ilustratoare a seriei de cărți „Bobiță și Buburuză”.

O putem oare lăsa pe Conni fără premiu? Versiunea în limba româna a aventurilor lui Conni a cunoscut un an de glorie la Editura Casa, iar părinții fetiței cu zâmbet cuceritor de la Carlsen Verlag au primit simbolul recunoștinței noastre sub forma premiului pentru „Colecția anului 2020”.

Și pentru că nu am fi cunoscut-o pe Conni și nici nu ne-am fi putut delecta cu titlurile colecției „De ce? De ce? De ce?” fără talentele și disponibilitatea unui traducător, premiul „Traducătorul anului 2020” a fost înmânat cu emoție și gratitudine Monicăi Elena Chiru. 

Dacă nu și-ar găsi ecou la librarii pricepuți, toate eforturile unei edituri ar fi zadarnice! Librăriile Cărturești au fost desemnate câștigătoare ale premiului „Colaboratorul anului 2020”, care au diseminat cartea bună chiar și în condițiile ostile ale anului ce tocmai s-a scurs.

Anul memorabil care tocmai s-a încheiat nu a fost ușor pentru nimeni! Cu atât mai mult le suntem recunoscăori celor care ne-au susținut activitatea editorială investind în cărțile noastre, chiar și în momentele în care am fi crezut că balanța priorităților nu înclină spre lecturi. Noi v-am rămas alături livrând cartea de la Editura Casa la voi acasă în condiții de siguranță, iar voi, cititorii noștri, ne-ați fost alături răsfoind, citindu-le copiilor, grădinărind, gătind și meșterind inspirați fiind de cărțile la care am lucrat cu dedicare.

Vă suntem profund recunoscători tuturor celor ce ne-ați ales ca sprijin în proiectele voastre. Am oferit așadar, într-o încercare de a ne arăta recunoștința, vouchere în valoare de 100 lei celor mai fideli cititori ai noștri, pe care le pot folosi pentru cumpărături pe siteul nostru.

Să avem un an nou mai bun, cu și mai multă inspirație!

 

 

Să înceapă vara! Avem lecturi noi și captivante pentru cititori din diverse categorii de vârstă: mici (4-7 ani), mai mici (2-4 ani) și pici (de la primele întălniri cu cartea).

Caută și găsește - Vehiculele mele
Vehiculele ne străbat orașele în lung și în lat, ne fac treaba cu spor pe câmp, la fermă sau pe șantier, sting incendii și salvează oamenii la necaz. Unele brăzdează cerul, altele despică mările și oceanele. Lumea vehiculelor este fascinantă, iar dacă o cunoști prin intermediul unor ilustrații îngrijite și captivante, pe filele solide ale unei cărți cartonate în întregime, vei rămâne mereu un admirator fidel al roților!

Forme și contraste
O nouă carte cu ferestre din seria „De ce, de ce, de ce?” ce va pune punctul pe „i” în chestiuni foarte importante, care alcătuiesc viața însăși: ce înseamnă să fii mic sau mare? Această întrebare, dar și alte concepte abstracte își vor găsi definiții accesibile și colorate pe paginile cărții, dar și în spatele ferestrelor (care se potrivesc mănușă misiunii de a pune în lumină contrastele). O carte frumoasă și interactivă, care simplifică lucrurile fără să le știrbească din plinătate și importanță.

Totul despre fotbal
Micuții pasionați de cea mai populară activitate sportivă de pe planetă pot acum răsfoi o carte în format mare, care ascunde multe șuturi, goluri, cartonașe galbene și roșii, fluiere și îmbrățișări victorioase în spatele ferestrelor cartonate.
După ce va fi răspuns la toate întrebările despre fotbal, cartea le va propune micilor cititori să lanseze și ei un șut sau două la poarta din jocul prevăzut pe una dintre file.

O poveste de vară savuroasă, cu cireși doldora de fructe roșii și dulci, căpșune coapte pe câmp, multe flori parfumate și niște gâze petrecărețe!

Rețete dulci de la Bobiță și Buburuză este o carte specială, cu un format diferit de celelalte titluri din serie (22 x 22 cm). În afară de povestea în care personajele îndrăgite pun la cale un concurs cu prăjituri pentru a sărbători sosirea verii, cartea conține și 22 de rețete ilustrate irezistibil, inspirate de personajele colecției.

Prăjiturile nu sunt doar arătoase, ci și simplu de realizat împreună cu copiii!

În perioada de precomandă cartea are un preț redus cu 30%. Spor la gătit cot la cot cu cei mici!

O cunoașteți pe suzeta Suzi? Luca nu se poate despărți de ea, chiar dacă are aproape trei ani și în câteva zile va merge la grădiniță.

Să renunți la suzetă poate fi foarte greu, însă Luca, părinții lui și educatoarea, găsesc o cale blândă și sigură, pe care o vor împărtăși cu micuții voștri într-o poveste simpatică și mișcătoare.

Luca și suzeta este acum disponibilă la precomandă.

Am adunat laolaltă toate cărțile, care te vor ajuta să te pregătești de Paști - de la aranjamente florale, artistice și creative, la decoratul ingenios sau clasic al ouălor.

Cele mai frumoase 10 aranjamente spicuite din cărțile noastre de inspirație și instrucțiuni, vin la pachet cu explicații foarte detaliate, care vor trezi la viață artistul din tine, în pragul Paștilor.

Am ales două aranjamente delicate, fine și fermecătoare din Aranjamente florale moderne - surprinzator de simplu de realizat, din materiale accesibile în orice magazin hobby.

Seria Idei creative abundă în aranjamente ingenioase și deosebite, care vor înviora casa și grădina în preajma sărbătorilor.

Din Decoraţiuni naturale pentru primăvară şi vară am extras câteva aranjamente irezistibile de Paști:

Iar Decoraţiuni florale de Paşti este dedicată în întregime florilor pascale, în cele mai diverse înterpretări, folosind mai multe tehnici populare (printre care tehnica șervețelului, quilling și altele).

Dacă nu stăpânești arta încondeierii ouălor de Paști, te poți delecta cu altfel de activități artistice în preajma Sfintelor Sărbători! Ouăle încondeiate cu măiestrie vor fi mereu obiectul admirației noastre, însă ce facem acasă, ca parte a pregătirii pentru Paște, este să vopsim ouăle în roșu și, alternativ, alte culori, cu vopsea alimentară, lăsând pe seama artiștilor decorațiunile mai sofisticate.

Anul acesta putem încerca ceva diferit. Ne putem alege cu mici suvenire pascale – ouă decorate aplicând tehnici populare, cu materiale accesibile în orice magazin hobby. Efect impresionant garantat!

Pentru tehnicile prezentate în Decoraţiuni florale de Paşti, vei avea nevoie de ouă din plastic transparent sau opac, ouă de polistiren, șnururi decorative, instrumente pentru quilling (ac special și fâșii de hârtie), petice textile colorate, șervețele cu model floral romantic, un pistol de lipit.

Tehnica șervețelului se poate folosi atât pe ouă transparente, aplicată din interior, sau pe ouă din plastic opac. Dacă îți place efectul shabby romantic al acestei tehnici, o poți folosi pentru decorarea ghivecelor de flori, a micului mobilier și a altor obiecte – așa cum îți dictează fantezia.

Fiecare tehnică de decorare a ouălor prezentată aici este însoțită de instrucțiuni detaliate – de la pregătirea instrumentelor și materialelor necesare, la realizarea ilustrată pas cu pas până la ultimul retuș - laolaltă cu idei de prezentare fermecătoare.

În afară de ouă decorate cu stil, vei găsi idei pentru coronițe de primăvară, aranjamente florale, tablouri de Paște, aranjamente de masă și multe altele.

Vă prezentăm o noutate mult așteptată, care deschide orizonturi și invită la lectură și copiii care știu să citească singuri. E vorba despre „Prima mea enciclopedie” - un titlu care încununează seria „Junior” , cartonată integral, în buna tradiție a colecției, dar în format ceva mai mare și o structură mult mai complexă.

Enciclopedia conține 14 capitole cu tot atâtea domenii de studiu și explorare: de la grădiniță, școală, oraș, hărți, artă și natură la istorie, planeta noastră și cosmosul care o găzduiește.

Ferestrele cartonate transformă experiența cunoașterii într-o explorare interactivă. Ca să afli mai multe, treubuie să deschizi ferestrele, să urmărești firul logic dintre suprafețele filei, să participi activ la descoperirea cărții și a lumii.

Deși e indicată pentru copii între 4 și 7 ani, enciclopedia se raportează la capacitatea de a înțelege și a-și apropia lumea înconjurătoare a copiilor mai mici, dar și mai mari decât categoria recomandată. Fiecare copil va fi ghidat după nevoie și fiecare va primi explicațiile pe care le poate asimila cu folos.

Și nu în ultimul rând, „Prima mea enciclopedie” este o carte frumoasă, care va servi un timp îndelungat curiozităților celor mici - de la vârste fragede și până când vor deveni cititori independenți.

Avem o veste minunată, chiar și în aceste ore incerte de precauție și izolare. Este vorba despre trei titluri din colecția de cărți cu ferestre, cartonate integral, care sunt pe drum spre noul sediu al Editurii Casa, dar pentru care se poate face chiar acum o precomandă la un preț preferențial - redus cu 30%.

Livrarea coletelor de precomandă va începe în 23 martie

„Cine locuiește în grădină?” este o frumusețe de carte de primăvară pentru cei care simt adierea naturii chiar și într-un ghiveci de violete africane de pe pervazul camerei de zi. Mulțimea uimitoare de vietăți mai mici și mai mari, care locuiesc aproape în orice grădină, îi va surprinde pe micuți, dar și pe părinții urbani. Ferestrele de carton vor adăuga savoare descoperirii grădinii vii.

„Grădinița mea” este o ca o zi de sărbătoare, care va șterge din anxietatea necunoscutului la micuții care urmează să meargă la grădiniță. Aici vor putea vedea cu ochii lor, dar și pipăi și explora pe îndelete lucrurile minunate care se întâmplă la grădiniță: jocul cu colegii, plimbările, poveștile și serbările.

„Să ne cunoaștem corpul” dă startul unei serii noi de cărți cartonte, pentru copii ceva mai mari (4-7 ani) care răsfoind paginile cartonate descoperă, printre altele, cum funcționează organele de simț și toate celelalte organe, prin ce se deosebesc fetițele de băieți, ce se întâmplă în interiorul corpului nostru când ne îmbolnăvim, de ce este important să ne spălăm regulat pe dinți. Cartea a apărut în condiții grafice deosebite, în format mare și cu o structură foarte prietenoasă.

Vă rămânem alături cu provizii prețioase pentru cititori mici și mari, harnici, creativi și neînfricați.

Pentru aceste zile în care căutăm soluții de urgență pentru toată energia de care debordează copiii noștri rămași la sol, am pregătit câteva sugestii de activități culese de pe rafturile noastre cele mai creative și mai prietenoase cu cei mici.

Frumusețea acestor meșteșuguri pentru pici constă în ușurința cu care se pot pune în practică tehnicile descrise pe paginile bogat ilustrate (și cu șabloane unde e cazul), dar și în accesibilitatea materialelor. Toate cele cinci tipuri de activități folosesc în primul rând hârtie colorată, pe lângă foarfecă și lipici. Așadar, nu e nevoie să bateți magazinele hobby înainte să vă suflecați mânecile și să vă puneți pe treabă cot la cot cu cei mici.

1. Figurine din cerculețe de hârtie. Toate elementele figurinelor sunt realizate din cercuri pliate în cele mai diverse și neașteptate moduri. Pe lângă artă și distractie, e vorba și de geometrie aplicată! În afară de hârtie, lipici și foarfece, veți avea nevoie și de un compas.

2. Quilling pentru copii. Este o activitate de un nivel superior, însă perfect abordabilă pentru micuții familiarizați cu îndeletnicirile artistice. Cartea conține tehnicile quilling de bază și câteva modele haioase, delicate și simpatice într-o selecție specială pentru copii.

 

3. Animăluțe vesele din hârtie. Cu șabloanele puse la dispoziție micilor creatori în carte, hârtie colorată și un lipici, îți poți umple ograda cu găini, purceluși, pisici și șoareci.

 

4. Figurine din farfurii de hârtie. O tehnică de lucru ingenioasă cu rezultate de mare efect. Farfururii de carton, lipici și vopseluri încredințate unor mâini dibace, se vor transforma în crocodili, rechini, țestoase, pui, dar și genți unicat.

 

5. Lalele și alte flori origami. Pentru iubitorii de flori și împăturire cu artă a hârtiei, este activitatea perfectă!

 

Alte câteva zeci de activități potrivite pentru cei mici, le găsiți în colecția Idei creative. Toate titlurile din această serie sunt la un preț de maximum 5 lei, iar la achiziția a peste 50 cărți, prețul per volum este de doar 3 lei (nu uitați să folosiți codul voucher „creativ” înainte de a trimite comanda, pentru a revendica această reducere).

Spor la treabă cu bucurie!

Am pregătit un cadou parfumat și catifelat pentru cititoarele casei, de 8 martie! Toate doamnele care vor lansa comenzi online pe site-ul Editurii Casa în perioada 1 - 8 martie vor participa la tragerea la sorți pentru două premii - două cutii cu alifii pentru răsfăț cu ștaif de la creatorii de cosmetice naturale endea.ro.

Oferta Endea

Un pachet înmiresmat conține:

☙ Săpun Nuts About You - cu miere și ovăz;

☙ Cremă de față în funcție de tipul tenului (Snow White sau Sleeping Beauty);

☙ Mască de față Expression cu acid hialuronic și coenzima Q10;

☙ Unt de corp Sweet Treat dulce și special;

☙ Serum Q - ser facial cu coenzima Q10.

Sărbătorim și noi femeia glorioasă, diferită dar egală în drepturi și demnitate cu jumătatea masculină a planetei - cu un mic gest de apreciere: o cutie parfumată cu balsamuri pentru trup și suflet.

Titlurile noi din seria „Junior” vor fi pe placul celor mici și mari deopotrivă, or ambele invită la drum spre universuri misterioase: cel cosmic și cel... culinar.

Ai visat vreodată să zbori în cosmos? Dacă ar fi să te trezești în imensitatea interstelară fără cablu de siguranță, să îți amintești de rucsacul cu propulsie, care te va întoarce într-o clipită înapoi la stație!

Așadar, înainte să te aventurezi într-o asemenea călătorie, e bine să afli toate secretele acestei meserii fascinante. Cum ajungi în spațiu și cum funcționează o rachetă? Ce e cu imponderabilitatea și cum te împaci cu ea atunci când vrei să dormi sau să mănânci pe Stația Spațială Internațională? Și, de fapt, ce face un astronaut și la ce bun plimbările prin spațiu?

Iar cea mai importantă întrebare la care va primi răspuns micuțul cititor este: „Cum poți deveni astronaut?”

Mancarea e un lucru banal în lumea adulților, dar când e vorba despre copii, lucrurile stau foarte diferit. Universul culinar, savuros și bine mirositor, ridică multe întrebări și ascunde o sumedenie de taine dulci-acrișoare.

Deschiderea ferestrelor cartonate face ca povestea alimentelor să se aprofundeze până la origini! Una dintre clapete te lasă să tragi cu ochiul la un brutar în acțiune, o altă ferestruică îți arată un cuib de cartofi pitit în pământ, iar capitolul dedicat felurilor în care te poți face util în bucătărie, chiar și atunci când ești de-o șchioapă, îi va inspira negreșit pe cititori.

Astăzi sărbătorim o apariție editorială care, deși se bucură de un succes răsunător în lume încă din 1981, a ajuns în premieră în țara noastră, la Editura Casa. Este vorba despre unul dintre cele mai populare titluri din seria dedicată micilor animale concepută și ilustrată de Helmut Spanner - „Sunt o pisică mititică”.

Cartea cartonată despre pisica cea mică s-a vândut în peste 11 milioane de exemplare în lume - un succes pe deplin justificat de calitatea imaginilor, formatul special al cărții, dar și subiectul drăgălaș, care nu ne poate lăsa indiferenți.

Formatul „înalt” al cărții, face ca întoarcerea fiecărei file să dezvăluie un adevărat tablou, realizat în stilul inconfundabil al ilustratorului consacrat în arta ilustrației europene de carte încă din anii '80.

Imaginile, de o valoare artistică indubitabilă, sunt parcă desprinse din copilăria noastră, a celor deveniți între timp părinți, și transferate în copilăria picilor noștri. Arta de calitate este ceva ce putem împărtăși cu entuziasm cu copiii de azi!

Cel de-al doilea titlu nou, face parte din seria „Caută și găsește” cărți cartonate pentru micii cititori, invitați să observe tabloul pregătirii pentru sărbătorile de iarnă și să găsească detalii.

Jocul numit „Caută și găsește” se poate extinde spre realitățile zilelor noastre dinainte de Crăciun - copiii nu vor rezista tentației să caute și să găsească similitudini dintre imaginile bogate din carte și viața reală încadrată în forfota pregătirilor.

Cei mai mici cititori se pot bucura și de reeditarea cărții „La drum cu avionul” - o carte cu file cartonate și abundență de imagini clare și frumos realizate despre călătoria cu avionul.

Nu de multe ori ai ocazia să le faci celor mici educație financiară cu unelte atât de prietenoase, detaliate, împresurate cu diverse curiozități culturale, dar și idei practice. Prietenii lui Conni se pot bucura acum de un titlu nou, care îi va ghida cu grație prin lumea banilor.

„Conni primește bani de buzunar” descrie o altă primă experiență în viața fetiței blondine, de care se va ciocni la un moment dat și micul cititor - interacțiunea cu banii. „Conni pricepe repede că cinci bancnote de un leu valorează
la fel de mult ca o bancnotă de cinci lei. Și că două monede de cincizeci
de bani valorează cât o bancnotă de un leu.”

Toată familia și prietenii lui Conni sunt participanți la aventura financiară a fetiței. Bunicul îi prezintă vechea colecție de monede, adunate de prin colțurile lumii, fiecare păstrând câte ceva din aerul țării de proveniență. Bunica îi face cadou o pușculiță, iar mama și tata îi vorbesc despre banii țării noastre, valoarea acestora și felul în care poți obține un lucru dorit în schimbul unei sume de bani.

„Conni la săniuș” este o poveste de citit în așteptarea primilor fulgi de nea! Bucuria sinceră a lui Conni este molipsitoare.

Iarna e prilej de nenumărate bucurii; îngeri imprimați în omăt, oameni de zăpadă cu morcovi în loc de nas, hrănitori pentru păsări meșterite împreună cu mama, o cană de cacao și o poveste blândă în pauza dintre bulgăreli. „Lui Conni îi place să calce pe zăpada proaspătă. Scârțâie atât de frumos sub tălpile cizmelor. Și îți poți vedea urmele în zăpadă.”

Seria preferată a micilor cititori - prieteni ai lui Conni, s-a imbogățit cu două titluri noi, proaspete și promițătoare.

„Conni merge la școală” descrie în detaliu această experiență importantisimă în viața unui copil. Pregătirile, care încep mult înainte, cu emoția anticipării: „Conni încă nu știe dacă trebuie să se bucure sau nu că merge la școală. Ce se va întâmpla dacă învățătoarea ei va fi foarte severă?”

Urmează o primă vizită la școală cu impresii de neuitat: tabla, planșe colorate pe pereți, bănci așezate în șiruri și elevi gonind pe coridoare în pauză; dar și momentul sărbătoresc al pregătirii ghiozdanului: creioane colorate, vopsele, caiete, dosare și plastilină - toate scânteietor de noi și îmbietoare. Toată lumea contribuie la buna desfășurare a primelor întâlniri cu școala, iar emoțiile se risipesc în curând, fiind înlocuite cu încredere și curiozitate.

„Conni se ceartă cu Iulia” este o poveste în care o vedem pe Conni tristă. O ocazie rară, dar și o lecție prețioasă pentru toți copiii, mari și mici deopotrivă.

Orice prietenie, oricât de temeinică și frumoasă, e încercată de certuri și neînțelegeri. Învăță împreună cu Conni să depășești momentele de discordie și tristețe cu răbdare, respect și dragoste.

„- Vrei să fim din nou prietene? - întreabă Conni. Și Iulia spune pur și simplu da și îi zâmbește lui Conni. Totul e atât de frumos!”

Cele două titluri proaspăt apărute în colecția Junior, se ocupă interactiv, ingenios și cu sinceritate, de problemele cunoașterii de sine, ale descoperirii propriului corp, ale recunoașterii culorilor naturii și ale folosirii culorilor în comunicare.

Acesta sunt eu și acela ești tu continuă buna tradiție a titlurilor Junior dedicate cunoașterii de sine. Noțiuni simple și totuși esențiale percepției propriului eu sunt rostite și puse în context firesc: pot să urc scările și să număr până la 3, știu cum se numesc părțile corpului meu - chiar și cele mai intime, iată ce pot face cu ochii, urechile și gura; să vă zic ce îmi place și ce nu!

Acesta sunt eu și acela ești tu cu toate asemănările și diferențele, care ne îmbogățesc lumea. Călătoria printre eu, tu și toți ceilalți e presărată cu suprize ascunse în spatele ferestrelor cartonate, care fac stările să alterneze și ne amintesc că orice situație are un revers.

Ce culoare este aceasta? e cu siguranță mai mult decât o carte! Fiecare pagină e o invitație la interacțiune, la joc și visare. Nu e suficient să recunoști culorile, e nevoie să le înțelegi natura, de unde vin și unde dispar (noaptea, de exemplu). Dar ce sunt infinitele nuanțe și ce se întâmplă dacă le combinăm?

Există oare vreo relație între culorile naturii și culorile folosite în lumea oamenilor, pentru comunicare?

Ferestrelor cartonate li se alătură adevărate caruseluri și alte forme decupate, care pun în mișcare lumea culorilor.

Ce vrei să te faci când vei fi mare? Încă ne mai surprindem uneori căutând un răspuns la această nevinovată întrebare, chiar dacă am devenit între timp părinți și suntem chiar noi cei care le-o punem celor mici. Unele dintre meseriile pe care le vor avea micuții noștri în 15 sau 20 de ani sunt greu de imaginat astăzi, însă există câteva care vor dăinui și se vor bucura mereu de aceeași fascinație din partea celor care fac primii pași prin viață.

Două dintre aceste profesii foarte populare printre pici sunt pompierul și politistul, desigur.

Cele mai noi titluri din colecția Chiț-Chiț citește: "Prietenul meu, pompierul" și "Prietenul meu, polițistul" sunt invitații prietenești de a cunoaște îndeaproape cele două meserii, petrecând o zi la unitatea de pompieri și la secția de poliție.

Pompierul Paul îi prezintă lui Sorin (un copil, ca micul cititor), unitatea de pompieri, mașina de intervenție, centrul de comandă al pompierilor, aparatele și uneltele din instrumentarul echipei. Vizitatorul curios, participă la o intervenție, vede cu ochii lui cum se sting flăcările cu jeturi puternice de apă. Seara, Sorin exersează în dormitorul lui îmbrăcatul contra cronometru.

Polițistul din vecinătate, Tudor, își prezintă meseria cu excursii pe la secția de poliție, la intervenții, în patrulare, o urmărire și capturare. Poliția veghează pe uscat, pe ape și în aer - supraveghează traficul, prinde infractorii și asigură desfășurarea pașnică a unor evenimente mari.